Cum ar fi...

Sunt oameni, jumatati ale sufletelor noastre care ne completeaza si care ne intregesc ca fiinte umane. Langa ei stam pana la final si murim in cel mai fericit caz tinand de mana un astfel de om, un astfel de suflet. Ii apreciem si ii iubim si recunoastem faptul ca fara ei viata noastra ar fi incompleta si lipsita de sens, si totusi...

Exista oameni in care iti oglindesti intreaga ta fiinta. Narcisismul sau lipsa disperata de confirmare a propiei persoane ne face sa ii iubim pe acesti oameni intr-un mod bolnavicios si aproape obsesiv. Eu am intalnit un astfel de om. Imi place cum vorbeste fara sa dea detalii prea multe, fara sa foloseasca diminutive si fara sa puna prea mult suflet din cauza fricii de a nu fi ranit pentru ca asa vorbesc si eu si asa am vorbit intodeauna. Imi place ca rade rar din suflet si o face numai cand se simte in totala siguranta alaturi de cei care ii sunt alaturi, pentru ca nici eu nu rad decat uneori iar cand o fac rad din suflet si numai alaturi de cei care imi sunt dragi. Imi place ca stie sa umple pagini intregi cu ideei ciudate dar care ii sunt busola pentru a se gasi pe sine , pentru ca si eu ma caut in cuvinte si reusesc uneori sa ma regasesc. Nu imi place ca ma face sa plang dar si eu ii fac pe altii. Nu imi place ca face tot timpul exact ce as fi facut eu si ca stie sa joace jocul asta mai bine decat mine, dar exista jocuri pe care si eu le joc mult mai bine ca altii. Si deci, cum ramanem??

Cum ar fi daca amandoi am pune stop? Cum ar fi daca am intelege ca trebuie sa ne oprim undeva? Ar fi plictisitor si previzibil.

Exista oameni pe care nu trebuie sa ii iubim din simplul motiv ca sunt exact ca noi.

Good morning sunshine

Astazi soarele o sa rasara altfel, o sa fie totul limpede ca si cum tu numai existi, esti mort. Am invatat ca exista oameni goi fara esenta, in sufletul lor este intuneric cum este subpamant pe taramul lui Hades. Este intuneric la tine in suflet si nu meriti sa iti aprinda nimeni lumina. Viata ta merita sa fie ironic de mediocra pentru ca tu nu stii nimic, habar nu ai nici cum sa mirosi o floare. Esti pustiu si singur si asa meriti sa fii pentru totdeauna.

Mi-e sila de mine acum ca ti-am dat o sansa, doua ,trei, ca mi-am facut sperante aiurea pentru un individ atat de anost. Lasa-ma!!... eu pot mai mult, stiu mai mult si vreau mai mult tu esti doar un nemernic de suflet in agonie.

Astazi o sa fie o zi diferita de toate cele de pana acum. Eu mi-am regastit orgoliul, demnitatea si m-am imprietenit iar cu eul meu rational. De astazi gandim rational si lasam inima intr-un ungher ascuns. Ea inca sangereaza si nu am nici o dorinta sa o vad asa. Pentru o perioada trebuie o dam deoparte, acolo unde ii este locul, sa sangereze in nestire pentru toate greselile pe care le-a comis. De astazi nu mai am inima...

i lost it

Se intampla uneori sa pierdem lucruri pe care nu le mai putem recupera niciodata. Sunt lucruri pe care le ai mult timp cu tine si uneori poate simit nevoia sa scapi de ele dar ele raman cu tine ascultatoare si cuminti, perseverente in a itzi arata ca locul lor e cu tine. Si deodata brusc le pierzi. Din neatentie, din nepasare, din dorinta de schimbare, din cauza varstei tampite la care te afli ajungi cumva sa pierzi acel lucru care era atat de al tau dar pe care uneori simteai ca ar trebui sa il imparti cu altcineva.

Tu ai venit si ai vrut sa iei totul. Cu ochii inchisi te-am lasat sa imi cotrobai prin suflet, sa pui stapanire pe propiul meu trup, sa imi iei chiar si visele facandu-le cu tine si despre tine. Nu am regretat nici o secunda ca ai luat tot pentru ca eu ti-am dat tot pentru ca asa am simtit ca trebuie sa fac ca sa-mi incetinesc bataile intolerabil de rapide ale inimii. Tu spuneai printe mangaieri si asternuturi rascolite ca o sa fie bine... si eu te-am crezut.

Ciudata senzatie sa simti ca numai ai nimic, nicaieri, nicicum. Esti un hot,las,inuman,un om de nimic fara suflet,fara vise, fara idealuri. Ma ai pe mine toata cand eu nu ma mai am deloc. Te-as condamna la 80 de ani de singuratate si la inca 80 de incertitudini. Dar eu din pacate nu sunt nici o instanta judecatoresca. Eu te condamn sa te iubesc mereu si pentru totdeauna pentru ca tu ai furat de la mine ceva ce eu nu voi mai avea niciodata.

Big lights will inspire you

Aud tocuri zgomotoase pe ciment proaspat uscat ...Vad ruj rosu in straturi cat mai dense, unghile roz aprins, fusta scurta inflorata si... Simt un parfum puternic si extrem de dulce.Ma uit in oglinda. 

Nu stiu de ce tresar de fiecare data cand vad imaginea asta, ar trebui sa ma obsnuiesc. De cateva luni asta reflecta oglinda mea joi, vineri si sambata seara. Imi e ciuda tot timpul pe tipa din oglinda ca pare sa nu aiba nici o grija. Are tenul curat si bronzat, ochii ei nu au cercane si mainile nu ii tremura.

E 6 dimineata. Tipa din oglinda vine acasa ametita de alcool. Se demacheaza si incepe si imi spune povesti de prin locurile in care a umblat in noapte respectiva. Uneori rad, alteori fac ochii mari si simt tentele sexuale pe care le da tipa povestilor ei fara sa ii pese. Rade zgomotos de baietzii pe care i-a cunoscut, isi barfeste prietenele ametite si ele de alcool care au facut lucruri stupide, planuieste urmatoare iesire fiind deja hotarata ce rochie v-a purta si apoi cade intr-un somn fara vise cu un suras pe buze.

Ieri cineva a suparat-o pe fata din oglinda si nu i-am mai zarit reflectia ca de obicei. M-am indreptat atunci eu spre oglinda si am inceput sa imi studiez chipul. Se vedea cu ochiul liber ca am plans, aveam cearcane, imi tremurau mainile, parul nu era ca al tipei frumos ondulat pe umeri ci strans intr-o coada rigida la spate. Semanam, totusi foarte mult la trasaturi si la expresia fetei.

S-au aprins luminile in oras. Fata din oglinda a aparut inca odata, captivata parca de manuchiul fosforecent de lumini colorate. A lasat-o acasa pe prietena ei cu ochii plansi si maini tremurande. Rade zgomotos, canta si danseaza. Nimeni nu ar fi interesat sa stie ca fata asta aparent plina de viata , are acasa o prietena care plange dupa inimi frante.

Nu cunosc suflet sau ratiune care sa nu simta un gol mare in stomac cand jumatatea ta pleaca de langa tine si se intregeste prin alta jumatate. Eu am dat pumni in pereti, mi-am facut strategii de razbunarea, am facut gesturi necugetate doar doar poate o fac sa se intoarca. Sa vina inapoi si sa face eu ce vreau cu ea, pana imi gasesc eu alta jumatate care sa ma reintregeasca.

E bizar insa ca acum nu simt nimic. E totul mort in interiorul meu, e o liniste funebra si canta doar orga rutinei zilnice. Ratiunea mea nu strabate ungherul acela intunecat nici macar prin dorinta de a scapa odata si pentru totdeauna de durere. E ca o bomba cu ceas de care nu vreau sa ma apropi. Nu mi-e frica. Nu vreau sa gandesc in directia aceea.

Pun punct. Incerc sa-mi promit ca de data asta nu mai cedez. Starea asta dispare. Acum. 

Astazi am incetat sa mai sper la ceva pentru noi. Sper insa ca totul sa se termine cat mai repede si sa doara cat mai putin. Unde ziceai ca ai pus tequila?

I don't belive in coming backs

Am ochi albastri cu care te privesc si tremur. Mi-e frica de ce simt in interiorul trupului asta transformat in stanca de piatra peste noapte. Pe mine cand ma raneste cineva ma ridic si fug. Nu stau, nu scancesc, nu plang si nici macar nu incerc sa mai raman cumva in tine sa stii ca m-ai ranit. Eu fug repede si respir sacadat.

Acum parca ma prinde cineva de picioare. Himerele se rotesc si ma ia cu ameteala. Ma opresc, am incetat sa mai fug, ma intorc, derulez filmul si inchid cutia cu pantofi. Ahh, am uitat sa mentionez ca eu alerg mereu pe tocuri. E iar luna mai si noi doi mirosim din nou a trenuri cu dor de mare. Auzi sueratul trenului, prinde-ma de mana si trage din tzigara noastra. Sa iti spun "te iubesc" e putin acum, si plang de fiecare data cand te sarut. Niciodata nu am crezut mai vehement decat atunci ca ma pot sufoca de atata iubire. Ma durea in piept si in gat si in suflet, mi-se taia respiratia cand te priveam dar traiam fara aer pentru  ca respiram dragoste.

Paharul cu Cola imi cade din mana "prea aberez, mai da-o naibii!".Nu, eu nu cred in reveniri spectaculoase, in reintoarceri, in impacari fara urme adanci lasate in suflete... eu nu cred ca ceea ce a fost se va mai intoarce vreodata deoarece pur si simplu numai cred in tine .

Si cand te gandesti ca impreuna impleteam vise din fire de nisip si nu ne plictiseam niciodata... 

Astazi cu toata vremea oribila de afara, cu toate tzipetele si urletele din jurul meu, cu toate apelurile pierdute si cu toata diperarea care ma apasa la sfarsit de an am incercat sa inteleg de ce totusi intr-un ungher indepartat al sufletului meu iubesc neconditionat luna decembrie. Si pus pe hartie cam asta a iesit....

Iubesc luna decembrie pentru ca

imi aduce aminte de copilarie intr-un mod in care nici o alta parte a anului nu o poate face. Privindu-ma din exterior in decembrie tot timpul ma vad si ma simt copil, si parca totusi e ceva schimbat.

e luna in care imi este imposibil sa fiu singura , caracterul singuratic pe care il am uneori fiind lasat sa lupte fara izbanda.

copii sunt fericiti si viseaza cu ochii deschisi la Mos Craciun si la povesti de iarna.

miroase a scortisoara si a mere coapte, a vin fiert si a castane, a brad si a cozonaci.

ninge uneori ca in povesti si chiar daca stiu ce urmeaza a doua zi, ma bucur sincer si din tot sufletul de prima zapada.

vad fetze noi, oameni de care mi-a fost dor si se intorc acasa sau oameni care pe tot parcursul anului sunt coplesiti de greutati si numai de craciun isi permit sa se bucure cu adevarat.

imi rasuna in cap colinde.

mama si tata sunt din nou mama si tata. Certurile pe masina, pe iesitul in oras, pe bani dispar pentru ca de Craciun familia revine pe primul loc.

eu chiar il astept pe Mosu' cu sufletul la gura, cu plapuma trasa deasupra capului si astept sa vina cu sania condusa de reni . E singura poveste in care mai cred cu adevarat si singurul lucru care ma mai tzine in lumea copilariei.  

dimineata de Craciun acasa miroase ca nimic altceva din lumea asta. Nu as da o dimineatza de Craciun acasa pe nimic in lume numai pentru simplul fapt ca imi este imposibil sa o reproduc in orice alta parte.