Monday, January 25, 2010


Nu cunosc suflet sau ratiune care sa nu simta un gol mare in stomac cand jumatatea ta pleaca de langa tine si se intregeste prin alta jumatate. Eu am dat pumni in pereti, mi-am facut strategii de razbunarea, am facut gesturi necugetate doar doar poate o fac sa se intoarca. Sa vina inapoi si sa face eu ce vreau cu ea, pana imi gasesc eu alta jumatate care sa ma reintregeasca.

E bizar insa ca acum nu simt nimic. E totul mort in interiorul meu, e o liniste funebra si canta doar orga rutinei zilnice. Ratiunea mea nu strabate ungherul acela intunecat nici macar prin dorinta de a scapa odata si pentru totdeauna de durere. E ca o bomba cu ceas de care nu vreau sa ma apropi. Nu mi-e frica. Nu vreau sa gandesc in directia aceea.

Pun punct. Incerc sa-mi promit ca de data asta nu mai cedez. Starea asta dispare. Acum. 

Astazi am incetat sa mai sper la ceva pentru noi. Sper insa ca totul sa se termine cat mai repede si sa doara cat mai putin. Unde ziceai ca ai pus tequila?

Monday, January 4, 2010

I don't belive in coming backs


Am ochi albastri cu care te privesc si tremur. Mi-e frica de ce simt in interiorul trupului asta transformat in stanca de piatra peste noapte. Pe mine cand ma raneste cineva ma ridic si fug. Nu stau, nu scancesc, nu plang si nici macar nu incerc sa mai raman cumva in tine sa stii ca m-ai ranit. Eu fug repede si respir sacadat.

Acum parca ma prinde cineva de picioare. Himerele se rotesc si ma ia cu ameteala. Ma opresc, am incetat sa mai fug, ma intorc, derulez filmul si inchid cutia cu pantofi. Ahh, am uitat sa mentionez ca eu alerg mereu pe tocuri. E iar luna mai si noi doi mirosim din nou a trenuri cu dor de mare. Auzi sueratul trenului, prinde-ma de mana si trage din tzigara noastra. Sa iti spun "te iubesc" e putin acum, si plang de fiecare data cand te sarut. Niciodata nu am crezut mai vehement decat atunci ca ma pot sufoca de atata iubire. Ma durea in piept si in gat si in suflet, mi-se taia respiratia cand te priveam dar traiam fara aer pentru  ca respiram dragoste.

Paharul cu Cola imi cade din mana "prea aberez, mai da-o naibii!".Nu, eu nu cred in reveniri spectaculoase, in reintoarceri, in impacari fara urme adanci lasate in suflete... eu nu cred ca ceea ce a fost se va mai intoarce vreodata deoarece pur si simplu numai cred in tine .

Si cand te gandesti ca impreuna impleteam vise din fire de nisip si nu ne plictiseam niciodata...